12 octombrie, 2009

Suferinta

Incet simti cum trupul iti amorteste,mintea ingheata si cazi spre sfarsit.In pierdere vezi totul in reluare,toata copilaria ta,toate visele,toate noptile,toate intamplarile care te bucurau sau te intristau si iti dau un sentiment de regret..Aerul se ingroasa,nimic nu se mai vede clar,simti un vant care iti atinge trupul si incet strange cu el toate simturile tale.
Mai e mult?o singura intrebare luminata ti'a ramas in capul umplut de negru,parca sta acolo ca un panou enervant,care cere bagare de seama.Te simti pierdut,uitat de tot,doar amintirea a ramas,cu care inca te mai hranesti zi de zi.nu vrei asa!vrei sa te intorci!Apare si el,un nou,poate mai bun,care te ajuta,iti zambeste,te sustine,face totul pt tine..dar intunericul te trage si scufunda din nou,ca un timp pe care nu poti sa il exprimi in prezent,trecut si ce va fi..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu